O nouă descoperire ar putea duce la eliminarea crizelor de astm

Cercetătorii de la mai multe universităţi americane, printre care UCSF, John Hopkins şi Duke, au descoperit că aceşti factori biologici ce declanşează atacurile de astm folosesc un anume canal pentru ioni de clorură activat de calciu intitulat TMEM16A.

Aceşti factori reglează secreţiile din căile respiratorii şi reduc contracţiile musculare, cei doi factori asociaţi atacurilor de astm, arată studiul publicat în jurnalul ştiinţific PNAS.

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

„Dacă vom putea inhiba aceste două procese prin blocarea canalului, am putea reduce simptomele astmului”, explică Jason Rock, profesor de anatomie la UCSF şi totodată coordonatorul acestui studiu.

Astmul, o afecţiune respiratorie ce provoacă lipsa de aer, tuse, apăsare în piept, apare în urma unor schimbări ale căilor respiratorii ce duc la plămâni. Boala afectează 18,7 milioane de adulţi şi 7 milioane de copii doar în SUA. În România se estimează că peste un milion de persoane suferă de astm.

În mod normal, oamenii prezintă un număr mic de celule producătoare de mucus. Cei ce suferă de astm, însă, prezintă un număr ridicat de astfel de celule pe căile respiratorii. „Excesul de mucus ce blochează căile respiratorii, combinat cu hiper-contractilitatea muşchiului, face extrem de dificil actul de a respira. Mulţi oameni spun că este ca şi cum ai respira printr-un pai”, explică profesorul Rock.

Cercetătorii au identificat trei substanţe care inhibă canalul TMEM16A, calea prin care sunt activaţi cei doi factori ce stau la baza atacurilor de astm.

„Am testat aceste substanţe şi am descoperit că inhibă TMEM16A. Este grozav că am reuşit să descoperim aceste molecule neştiute până acum, astfel că acum putem să le folosim în testele clinice, pentru a aduce beneficii pacienţilor”, a explicat Rock. „În acest moment, sunt optimist. Această descoperire ar putea reprezenta un imens pas înainte pentru astmatici”, a concluzionat cercetătorul.

Sursa: UCSF